marți, 26 octombrie 2010

Memories, important yesterdays were once todays.


LEAPSA! Luata de la Titiritit(Anca).

1. Cat face 1 la puterea ta?
Pai din cate imi aduc aminte 1 la orice putere e 1. Dar puterea mea nu exista, 1 la puterea 0 e tot la 1, puterea mentala depaseste n-ul de la infinit dec in cocluzie , unu pe langa puterea de rezistenta. Da, nu ati inteles.

2. Numele tau de extaterestru.
Ah intotdeauna am vrut sa fiu un exstraterestru si sa ma cheme "Rdsfkdsaafs" pentru ca suna asa de imbarligat si de extraterestru.

3. De ce naiba raspunzi la intrebarea asta?
Nu raspund, defapt pentru ca sa scriu ceva pe blog. Si pentru ca vreau sa ma dau mare cu noua mea tema care apropo, e baza.

4. Tu in mijlocul balantei dintre tehnologie si simplitate, pe cine ai lasa sa cada in neant?Daca te dai jos pica amandoua.
Sincer sunt obsedat de tehnologie, desi mi-as dori atat de mult si simplitatea uneori. Insa cred ca as impinge inspre simplitate sa cada pentru ca sunt mult prea dependent de zilele noastre. Defapt o sa raspund mai departe pentru ca are legatura cu ce voiam sa scriu aici.

5. Esti in trecut, afli ca in viitor este tehnologia atat de interesanta, totusi nu-ti poti lua persoanele cu tine. Ce faci?
As ramane cu siguranta la mine in viata mea simpla, pentru ca familia e mai importanta decat orice pana la urma, nu poti fi fericit cu cei mai multi bani din lumea daca nu ai pe cineva sa te iubeasca.

Mai tarziu partea a 2-a a Leapsei.
I'm your, Rares.

luni, 25 octombrie 2010

Back on "happy"


De data asta am facut un studiu pentru blogul meu, sper sa nu se supere nimeni, nu voi scrie cine a scris sau ceva de genul, am nevoie doar de cateva gandiri diferite si sa incerc sa le inteleg cu adevarat.
Asta era cerinta : Da-mi o definitie a fericirii in viata ta.
1. Aaa, note bune la scoala. Independenta. Atat.
Hmmm nu cred ca notele bune la scoala aduc fericirea, e doar o fericire aparenta, dar pana la urma tot la o nota proasta te intorci.
Independenta e solitara, nu poti trai singur prea mult. :)
So dupa parerea mea nu sunt motive indeajuns de bune sa fii fericit.

2. Fericirea reala nu exista, e doar o stare trecatoare pe care o cauti atunci cand dispare.
Agree intr-un fel dar nici sa fim pesimisti nu e bine, asa ca eu cred ca si fericirea trecatoare e "happy".

3.Uhm.. in momentul de fata? sa am tigari, prieteni, bani si pe cineva aproape langa mine. Pe viitor, sa am o situatie financiara care sa ma faca mandra, o persoana care sa ma iubeasca si parintii mei care inca sa traiasca.
Da, e adevarat ca impartim fericirea cam des pe momente din viata, dar totusi, totusi ar trebui sa ne impartim fericirea astfel incat sa fie in mai multe etape, sa ne gandim la cat mai multe sanse sa ne lungim fericirea, indiferent de cat de departe ajunge suferinta incercand.

4. Sunt de parere ca fericirea e ceva efemer, o iluzie pe care ne-o cream singuri. Fericirea depinde doar de noi: daca vrem sa fim fericiti sau daca nu.
Eu vreau sa fiu fericit tot timpul, dar nu o sa reusesc pentru ca intotdeauna lucrurile rele o sa se bata cu lucrurile bune dar noi vom sti ca cele rele castiga.

This is it everybody. De maine o sa incep sa lucrez la asemenea chestii pentru ca sunt subiecte interesante.
Everbyodyyyy screaaaaaaaaaaammmmmmm!


You know who I am
Yes I think you know
RARES.

vineri, 22 octombrie 2010

Post scriptum sau PS


Da, stiu ca ieri nu am postat nimic, insa azi o sa postez de doua ori, pentru ca sa recuperez o zi. Data trecuta am vorbit despre un serial si o sa mai fac acest lucru dar acum mi-ar placea sa revenim la nebuniile interioare ale mele, framantari ascunse si orice altceva v-ati astepta de la mine. Am o groaza de idei de blog, acest post este un fel de PS adaugat in plus pe langa celelalte teme.
Unu la mana, toata lumea are impresia ca PS-ul asta e ori "pe scurt" ori "pssss" ca o interjectie, nu nu e vorba despre asa ceva si sper sa nu mai aud greselile astea stupide, e de bun simt sa stim ca PS inseamna POST SCRIPTUM, nu altceva. Acest cuvant latin s-a pastrat de mult timp si mai multe generatii l-au folosit, se obisnuieste sa se adauge in general la orice scrisoare atunci cand uiti ceva sau cand vrei sa ascunzi defapt mesajul scrisorii in spatele acelui PS, care apropo nu vine de la Photoshop cum mi-a zis un coleg. Aiurea.
As vrea sa va las de data asta tot o poezie, pusa intr-un PS in sufletul meu.

Sclipiri de ploaie

Iar plouă, văzduh de nori învineţiţi
Şi geamuri răzbite-n cristale-ascuţite,
Deşerturi de apă pe umeri loviţi
Ne cheamă spre zâmbete de infern
Tu pleci c-umbrela pe suflet etern.

Aluneci şi tu şi ploaia şi neaua
Te-ascunzi de molecule de dor
Mi-e frică să m-ascund într-un nor
Pentru că nu m-ai găsi
Şi nu vreau să mor călător.

Şi tu tot fugi, sclipire de ploaie!


I'm yours, Rares.

miercuri, 20 octombrie 2010

The Vampire Diaries


M-am si mirat ca nu am scris despre serialul cel mai reprezentatib al meu, se pare ca desi ma mai uit si altele, si totusi am inceput cu asta, el ramane primul top. Ma impresioneaza povestea atat de tare, nu ca ar fi cu vampiri, dar in sine iubirea imposibila metamorfozata (vezi posturile anterioare) intr-o relatie dintre un vampir pe nume Stefan si o muritoare pe nume Elena, care seamana izbitor de bine cu fosta iubita vampir a lui Stefan: Katherine, pot fi numite chiar gemene, desi sunt cam la 200-300 de ani distanta una de alta, vampirii daca nu sunt atacati nu mor niciodata, so mi se pare genial sa fii nemuritor vampir.

Dar totul se complica deja cand adauc un alt nume intregii povesti: Damon. Damon este fratele lui Stefan care ajunge sa ii complice existenta lui Stefan, atat cat si a Elenei si mai incolo a lui Katherine. Dar defapt cea care se joaca [,] cu toti este ea, cea care s-a mutat de la cer la pamant, de la Damon la Stefan si i-a jucat pe degete, i-a transformat in vampiri si s-a jucat cu sentimentele lor, dar din ce vedem mai nou ea chiar este indragostita de iubitul Elenei si vrea sa ajunga la infinit, sa fie ea cu Stefan si Elena cu Damon cu inima franta. Dar eu sincer cred ca Damon si Elena au sentimente unul pentru altul si stiu ca ma urati ca spun chestia asta dar mie mi-ar placea sa ramana Stefan cu Katherine si Elena cu Damon , indiferent de faptul ca "dublura cea rea" a lui Elena ar obtine ce ar vrea, dar eu cred ca ei au potentialul de a fi impreuna, si nu mi se pare ca trebuie sa fie BUN&BUN si RAU&RAU, trebuie sa fie BUN&RAU si RAU&BUN ca sa fie totul mai spicy, scuzai ca "neologizez" cuvintele din engleza in romana, si da stiu ca verbul asta nu exista nici macar pus intre ghilimele, dar trebuie sa mai fie si o fraza nebuna pe aici , nu deageaba sustin ideea ca sunt un nebun nascut de Haalloween si sunt MAD.
Alte seriale pe care le recomand si le uramaresc :Gossip Girl, Glee, Nikita, Kyle Xy (terminat) si True Blood.

Urmatorul serial de care ma voi "lega" pe blog este Glee, sau posibil Kyle Xy, si va spun ca merita sa incercati macar sa va uitati, puteti rata o poveste care va indeplinste gusturile perfect. Asa mi s-a intamplat mie cu TVD si mai nou si Glee, sunt doua chestii diferite dar atat de geniale.

Al meu, Rares.

marți, 19 octombrie 2010

Metamorfoza... II Spini


Sa ne intoarcem inapoi la acelasi subiect. Si acum urmeaza poezia mea indiferenta, deochiata si ascunsa in spatele cuvintelor. E o poezie scrisa acum ceva timp si poate nu veti intelege ideea va spun doar atat:
Am metamorfozat imperfectiunea in Spini

SPINI

Trec dealuri peste cetăţi de cristal
Şi plouă cu ace-ascuţite
Şi ironii din cer provenite
Stagnează pe geamuri lovite
Şi spini.

Deschide în tine o veche poartă
Poarta iubirii se-ascunde-n izvor
Apare şi-un înger călător
Dar oare de ce eu nu îl văd?
De spini.

Şi ea stă în faţa mea, e-nfricoşată
Mă caută, urlu, o caut, suspină
În ochii albaştri se vede o baltă
O baltă de îngeri în care ea stă
Pe spini.

Dar tot ea vine, mă caută-n zori
Mi-e dor, mi-e dor de ieri
Se uită la mine cu ochii stingheri
Nimic nu ne va separa de îngeri
Doar spini.


Ea e perfectiunea, ea e imperfectiunea metamorfozata.
Deci hai sa ne plimbam vietile prin metamorfoza impreuna.

Al vostru, Rares.

Metamorfoza... I


METAMORFOZÁ, metamorfozez, vb. I. 1. Refl. (Despre unele animale inferioare) A se dezvolta prin metamorfoză. 2. Refl. și tranz. A căpăta sau a face să capete altă figură, altă înfățișare; fig. a(-și) schimba caracterul, firea, comportarea. ♦ (Mitol.) A (se) preface în plantă, în animal sau într-un lucru neînsuflețit. – Din fr. métamorphoser.
Cu totii ne transformam, unii din bine in rau, unii viceversa. Cu totii evoluam, mai rar si involuam. Intrebarea este doar motivul pentru care schimbarea se produce asa de repede, motivul pentru care timpul s-a transformat intr-o linie continua si rapida, trasata subtire si ascutit in noi, paralela deci imposibil de ajuns la ea. Da, e adevarat : TIMPUL TRECE PE LANGA NOI SI SE METAMORFOZEAZA IN NIMICUL DE AZI.
Definitie nebuna de felicis :
Metamorfoza este procesul prin care un suflet se schimba intr-un alt tip de suflet, dar cu proprietati de suferinta ascunse intr-un suflet de soapte, filozofic distrus in mii de bucatele. Astfel daca tu te metamorfozezi intr-o alta persoana, inseamna simplul fapt ca un sentiment incepe sa iti predomine sufletul mult mai tare ca inainte. Dar eu nu stiu, nu stim niciunul dintre noi cand se schimba un sentiment pentru ca acela ne acapareaza toata constiinta.
TO BE CONTINUED...

luni, 18 octombrie 2010

Are you happy?


Am stat un minut si cateva secunde sa ma gandesc despre ce sa scriu. Oare sa scriu despre ceva banal gen viata mea pe dinafara sau ceva interesant gen palavragelile mele filosofice, da nu am am ales niciuna. Am ales sa tratez o intrebare la care stiu ca multi dintre noi nu putem raspunde.
Ce ne spune DEX-ul despre fericire?
FERICÍRE, fericiri, s. f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. ◊ Loc. adv. Din fericire = printr-un concurs de împrejurări favorabile.
Mie mi se pare o definitie anosta si plina de non-sens pentru ca eu vad fericirea ca pe ceva constant, nu sunt fericit daca ma apuc de ras ca am luat o nota mica, e doar o aparenta tampita. Da alt subiect, aparentele sunt parte din viata noastra mai mult decat e fericirea, probabil unii o sa spuna "Eu sunt o persoana fericita", dar dupa intrebarile mele de mai jos poate ca iti vei da seama de adevar. Daca raspunzi cu DA la toate intrebarile de jos esti o persoana fericita, daca raspunzi cu NU la toate esti o persoana trista.
1. Te consideri fericit?
2. Poti plange si intr-un minut sa razi cu lacrimi de fericire?
3. Poti sta linistit ca nimic neastept sau terorizant se va intampla curand?
4. Consideri viata ta fericita?
5. Esti fericit?

Da, e aberant sa crezi ca esti fericit, dar eu as prefera sa ma vad aparent fericit decat sa vad realitatea cruda. Si acum sunt incantat ca am fost in stare sa scriu ceva pe blog, dar o sa treaca si tot stiu ca o sa vina si lacrimi de tristete, pentru ca asta e viata, asta e ceea ce traim, nu traim perfectiuni sau imperfectiuni, traim ce trebuie.
Eu, eu nu sunt fericit pentru ca am descoperit foarte usor imperfectiunile din stratul de otel din fata mea si parca acum il vad ca un strat de plastic, haideti stiu ca fiecare se va gandi acum la ce strat are in fata lui, eu nu va pun sa scrieti metale, va pun sa scrieti ceva in mintea voastra. Si asta sunat MAD.

Totusi, tu esti fericit?
Rares.

duminică, 17 octombrie 2010

Ce naiba, de ce naiba?


Sincer, stiu ca am innebunit, stiu ca nu am mai intrat pe blog din vara, din iulie si probabil ca nimeni nu il mai citeste, dar m-am intors. Viata mea a prins radacini diferite, ideile imi vin ma ciudat in cap si paraca nu ma mai pot concentra la nimic. Ascult in surdina melodiile si imi vine sa ma dau cu tot corpul de pereti cand ma gandesc ca maine trebuie sa ma trezesc de dimineata si ca trebuie sa invat sau ca trebuie sa fac niste tampite de fise.
Si totusi, de ce avem nevoie de blog? Poate pentru ca sufletele noastre cer sa ne postam un portativ de sentimente, si indiferent de cat de multa lume il vede, tot o sa intram pe el sa mai scriem ce ne intereseaza sau nu. Blogareala e ceva la moda acum, si cred ca o sa mai fie ceva timp, asa ca a venit si Rares inapoi de unde a plecat sa va salute si sa va aduca aminte cine este si ce naiba cauta pe lumea asta.
Ce naiba caut pe lumea asta?
Grea intrebare, probabil ca trebuia sa apara cineva si cu sentimentele mele, si poate am dat o proba de plictiseala, sau o proba de nebunie, sa mai fie cineva si nebun pe lumea asta, sau poate o proba de lasitate sau poate o proba de curaj sau poate nu a fost nicio proba si doar scriu eu aici sa ma aflu in treaba. Ma aflu in treaba, asta e clar. :)
De ce naiba postez acum?
Pentru ca trebuie sa ma descarc undeva, si imi place sa incurc in mine sentimentele si sa le descurc cu o tastatura indiferenta, da probabil ca nu sunt normal sau probabil ca eu nu ma consider normal, dar stiti ceva: Eu sunt eu si voi fi eu pana la sfarsitul in care eu nu mai sunt eu.

Back, Rares.