Am tot stat sa ma gandesc la motivul pentru care am creat acest blog. M-am gandit ca ar fi ceva interesant sa imi tin un jurnal online pe care il pot vedea si altii dar totusi cred ca adevaratul motiv era ca trebuia sa ma descarc la urma urmei. Zilele astea au fost atat de frumoase si insorite. SI din nou acasa, din nou in tristetea si plictiseala de aici. Viata mea este o rutina si ma enerveaza la culme asta, dar aceasta rutina este mai puternica decat mine. Ma acapareaza. Sentimentele mele in general le transpun in scris si imi vine sa plang cand ma gandesc ca viata trece si totusi eu stau si ma agat de fiecare speranta. Asta e, nu stiu sa imi traiesc viata din pacate si imi doresc foarte mult sa uit ca exist cateodata, dar rutina ma amorteste si imi inunda mintea cu tristete si goliciune. Niciodata nu m-am putut descarca atat de bine cum ma descarc in scris. Daca vreti sa cititi niste aiureli scrise pe ici pe colo de mine nu trebuie sa faceti decat sa accesati acest blog si puteti intra intr-o stare de calm ca si mine.
I need my felix felicis!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu