vineri, 16 iulie 2010

Nu te-am uitat!


Draga blogule,
Imi e dor sa stau si sa ma gandesc ce idee sa mai scriu pe aici, imi e dor sa stau, sa-mi vina totul mult prea automat, sa nu trebuiasca sa-mi cer scuze, sa nu trebuiasca sa fiu fortat sa te uit. Vantul imi bate prin par, astept luna august, luna de vara ce ma va mangaia, ce ma va face fericit, ce ma va iubi. E o vacanta plina de iubire si minciuni, descopar lucruri noi in univers dar mi-e si frica, in 11 iulie a trecut o luna de la sfarsitul scolii si parca libertatea nu ma lasa sa ma bucur de ea, parca mor de vise nebune si innebunesc de moartea viselor. Pe tabloul meu tessut cu ata au mai ramas doar doua nonculori : alb si negru! Alb- puritate, familie Negru - rautate...
As vrea sa zbor pe-un nor
As vrea chemarea ta de dor
As vrea un vant firav in maini de plumb
O rima slaba, ce sa nu iasa
O viata dura, ce sa nu ma loveasca
Un suras de copil ascuns printre lacrimi
Totusi te vreau pe tine cu adevarat
Si zilele tot curg si curg dar tu sa sti,
Nu te-am uitat!

Al vostru Rares.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu